Ce înseamnă pentru Renault și Dacia fuziunea dintre Fiat și PSA

Renault și Dacia sunt prinse pe picior greșit după ce Fiat a decis să fuzioneze cu francezii de la PSA, proprietarii Peugeot, Citroen și Opel. Șeful Renault e sub presiune și trebuie să-și cântărească bine deciziile pe care le va lua pe viitor.

Vestea că Fiat și PSA au bătut palma pentru fuziune n-a picat bine în birourile șefilor de la Renault. Jean-Dominique Senard, directorul general al companiei franceze care deține și marca Dacia, e acum sub presiune. Iar această presiune crește.

Va fi forțat, între altele, să-și întărească relațiile cu partenerii de la Nissan. Și nu-i va fi ușor, mai ales după episodul Carlos Ghosn. Arestarea lui a fost văzută drept o încercare de intimidare din partea japonezilor, o tentativă de a-i strânge cu ușa pe francezi. S-a spus că Nissan ar căuta să obțină mai multă autoritatea în cadrul alianței. Și că Ghosn a picat tocmai în urma acestor încercări.

Renault s-a uitat chiar spre o fuziune cu Fiat. Numai că aceasta nu s-a concretizat și acum are nevoie mai mult ca niciodată de Nissan.

Renault și Dacia, cu frâna de mână trasă

Renault trebuie să colaboreze îndeaproape cu Nissan dacă vrea să rămână competitivă. Numai că nu-i va fi ușor pentru că japonezii vor pune condiții. Mai mult, omul care a reușit vreme de aproape 20 de ani să țină alianța unită, Carlos Ghosn, a fost scos din joc anul trecut, odată cu arestarea lui.

Acum, lucrurile sunt complicate. Pentru că realitatea din industria auto arată că e nevoie mai mult ca oricând de cooperare. Constructorii care vor să rămână competitivi în era în care apar mașinile electrice și cele autonome au nevoie de parteneri. Parteneriatele înseamnă costuri mai mici și schimburi de tehnologie. Căutând nu numai să mențină alianța cu Nissan, dar să o și întărească, Renault va demonstra că poate gândi cu mintea limpede.

Procedând altfel, constructorul riscă să-și taie craca de sub picior.

„Renault are nevoie mai mult ca niciodată de Nissan. Cei doi constructori trebuie să lucreze împreună, să-și rezolve problemele și să devină și mai profitabile”, spune Steve Man, analist Bloomberg Intelligence.

O alianță care scârțâie

Alianța dintre Renault și Nissan a început în 1999. Renault deţine 44,3% din acţiunile Nissan, în timp ce Nissan controlează un pachet de 15% din acţiunile Renault, dar nu are drepturi de vot la grupul francez. Această structură a acţionariatului îi nemulţumeşte pe japonezi, care fac presiuni pentru o mai mare autoritate în cadrul alianței.

Au cerut inclusiv ca Renault să renunțe la o parte din pachetul de acțiuni, să aibă o participație mai mică. Dar șeful Renault nu vrea, deocamdată, să audă de așa ceva. El a declarat pentru presa franceză că acest lucru nu e pe agenda Renault, dar că nu exclude nicio variantă.

„Dacă în 2020 nu vom obține potențialul maxim din această alianță, o să consider că eu și echipa mea am eșuat”, Jean-Dominique Senard, CEO Renault

Într-o încercare de a restabili încrederea, atât Nissan, cât şi Renault, au făcut schimbări importante în conducere. Nissan l-a înlocuit pe directorul său general, iar Renault a început căutarea unui nou director, după concedierea lui Thierry Bollore, considerat un apropiat al lui Ghosn.

Ce înseamnă pentru industria auto fuziunea dintre Fiat și PSA

Fiat Chrysler și grupul PSA (Peugeot-Citroen-Opel-Vauxhall) au confirmat recent zvonurile privind fuziunea și au decis să-și unească forțele. Deciziile se vor lua de comun acord, ambii constructori având participații egale – 50% fiecare. După fuziune, noua entitate va deveni al patrulea constructor auto al lumii, după Volkswagen, Toyota și alianța Renault-Nissan.

Noua entitate rezultată din fuziune va avea sediul în Olanda. Ambele companii au decis că fuziunea este cea mai bună soluție pentru a rezista în acest moment pe piață și pentru a-și reduce costurile. Pe viitor sunt estimate economii de până la 3,7 miliarde de euro pe an.

Alianța Fiat-Chrysler deține brandurile Fiat, Jeep, Alfa Romeo, Maserati, Ram, Lancia și Chrysler. La rândul său, grupul PSA are Peugeot, Citroen, Opel și Vauxhall.

Noul constructor rezultat în urma fuziunii are o evaluare bursieră de aproximativ 42 de miliarde de euro și produce 8,7 milioane de mașini anual.

Constructorii auto se confruntă în prezent cu costuri imense din cauza modelelor electrice pregătite. E o perioadă în care s-ar putea să mai auzi de alianțe și fuziuni în industrie pentru că pot fi deciziile câștigătoare.